După trei ore de zbor, două de aşteptat în aeroporturi şi patru petrecute într-o maşină care ne-a adus într-un stil demenţial de la Zagreb spre sud, am ajuns în cele din urmă pe ţărmurile Dalmaţiei – o zonă despre care eu unul doar auzisem până acum, deşi am cam străbătut Europa în lung şi în lat. Motivul?
Chevrolet Summer Camp. Un fel de punere în temă relaxată cu privire la care ar fi una dintre utilizările absolut normale ale Captivei, o mare diferenţă faţă de testul din iarnă cu Chevrolet Captiva efectuat prin zoaie şi zăpadă. Sincer să fiu, o deplasare puţin diferită de altele, căci a inclus de fapt un concurs de fotografie, nu de condus, pe o insulă care, deşi abia dacă are vreo 50 de km în lungime şi vreo 5 în lăţime, arată fix din alt univers.
Am explorat-o la volanul Captivei în lung şi-n lat, pe parcursul unei zile în care am avut impresia că am călătorit pe Lună. Rezultatele le puteţi vedea în galeria foto, eu mai zic doar atât: am rămas plăcut impresionat de suspensiile Captivei pe nişte şosele şerpuitoare şi chiar pe porţiunile de macadam pe care am rulat – absorb foarte bine denivelările şi menţin maşina stabilă chiar şi când mergi cu peste 80 de km/h pe macadam.
Chiar dacă maşina este greoaie, ai permanent un sentiment de siguranţă atât pe asfalt cât şi pe macadam, pe care nu-l întâlneşti la acelaşi nivel la concurenţă. E adevărat, nu scoţi Captiva la noroi, ci o păstrezi pe asfalt sau pe drumuri de ţară. Iar cutia automată ştie când să schimbe şi este uşor de comutat şi de utilizat şi în modul manual, pe serpentine.
Chiar şi aşa, dacă cei de la Chevrolet au vrut să ne demonstreze că SUV-ul lor rezistă şi la un teren care pare desprins din Lună, atunci au reuşit! Normal, pe asfalt am fi putut merge şi cu Camaro…
Dacă puteţi, musai faceţi un drum până acolo. Sunt doar 1300 de kilometri, majoritatea pe drumuri bune şi pe autostrăzi, astfel încât dacă porniţi dimineaţa devreme, ajungeţi pe înserat. Sincer, decât să schimb două avioane şi să fac 9 ore pe drum aşa, mai bine fac 13 şi mă bucur de maşină şi peisajele de pe drum (au croaţii nişte drumuri frumoase de plângi, ba nici sârbii nu se lasă mai prejos, iar Dunărea la Cazane are o frumuseţe care te lasă mut). Aşadar, luaţi o maşină şi faceţi acest mic circuit spre coasta Croată. Nu o să regretaţi!
Judecaţi voi înşivă.